MISTERELE VINULUI ALB - PARTEA I - SOIURI AUTOHTONE

MISTERELE VINULUI ALB - PARTEA I - SOIURI AUTOHTONE



Mult mai uşor decât vinul roşu şi plin de arome diverse, vinul alb este considerat mult mai puţin potrivit pentru a fi colecţionat, însă până nu demult se afla în topul preferințelor românilor.
 În 2010, din studiile sociologice ale Patronatului Național al Viei și Vinului rezulta că peste 65% dintre români preferau vinurile albe.

 
 


Feteasca albă
este un vechi soi românesc, prezent de foarte mult timp în cultură și bine adaptat condițiilor de climă din țara noastră. Se presupune că a fost obținut prin selecție populară din soiul Fetească neagră. Este soiul care deține în viticultura românească cele mai mari suprafețe (peste 23.000 hectare),  cultivându-se în majoritatea podgoriilor, mai ales în cele din Moldova și Transilvania. Produce vinuri seci sau demiseci, cu un conținut echilibrat în alcool (11,5 - 12°) și aciditate, caracterizate printr-o mare finețe. La Cotnari, din soiul Fetească albă se obțin, în anii favorabili, vinuri demidulci și dulci naturale prin vinificare separată sau într-un sortiment devenit tradițional. Se mai obțin vinuri de calitate din Fetească albă în podgoriile Târnave (la Blaj, Jidvei, Mediaș), precum și în podgoriile Alba, Aiud, Lechința, Iași, etc.

Feteasca regală - creație relativ recentă, soiul a fost obținut în comuna Daneș (jud. Mureș) între cele două războaie mondiale, probabil ca rezultat al încrucișării naturale a soiurilor Fetească albă și Grasă. S-a impus rapid datorită valoroaselor sale însușiri și se bucură în prezent de o largă răspândire în plantații, întâlnindu-se în aproape toate podgoriile. Vinurile se încadrează în mod obișnuit în grupa celor de calitate superioară, uneori și în categoria celor de consum curent. Ele au o tarie alcoolică de 10,5 - 11,5°, sunt seci, se caracterizeaza prin prospețime, vioiciune dată de o aciditate mai ridicată, aromă specifică foarte placută. O calitate deosebită o prezintă vinurile de Fetească regală produse în podgoria Târnave. Atât Feteasca albă cât si cea regală se asociază cu succes cu  peşte la grătar, paella cu pui sau fructe de mare, măruntaie, momiţe, creier, paste cu sosuri cremoase, brânzeturi.

Grasă de Cotnari face parte din vechiul sortiment al podgoriei Cotnari, unde se cultivă de peste șapte secole. Se pare că are o origine comună cu soiul Furmint care stă la baza producerii vinurilor de Tokay. Vinurile de Grasă fac de multă vreme faima podgoriei Cotnari și se plasează în vârful ierarhiei vinurilor românești. Ele se obțin în anii favorabili din struguri culeși la stafidirea boabelor,atacați de mucegai nobil (ciuperca Botrytis cinerea), cu conținut ridicat în zaharuri (peste 240 g/l). Strugurii se vinifică separat sau în amestec cu alte trei soiuri (Fetească albă, Tămâioasă romanească și Frâncușă), producând vinuri demidulci sau dulci specifice podgoriei. Vinurile de Grasă de Cotnari sunt impresionante prin calitatea lor, au o tărie alcoolică de 12 -12,5°, un conținut ridicat în zahăr, o culoare galben-aurie cu tentă verzuie, însușiri specifice de aromă, buchet generos care capătă nuanțe complexe prin învechire.

Tămâioasa românească se cultivă de foarte mult timp în țara noastră, ceea ce justifică încadrarea sa în grupa soiurilor autohtone. Înaintea invaziei filoxerice se întâlnea mai ales în podgoria Drăgășani (de unde și numele de Tămâioasă de Drăgășani) și la Cotnari (unde se cultivă sub numele de Busuioacă de Moldova). Este un foarte valoros soi pentru vinuri aromate. Necesită condiții speciale de climă și sol, care se întâlnesc în câteva podgorii din zona subcarpaților meridionali, și anume: Dealu Mare, Ștefănești-Argeș, Drăgășani și în unele areale din zona colinară a județelor Dolj și Mehedinți (Oltenia). Face, de asemenea, parte din sortimentul podgoriei Cotnari, participând la realizarea vinului - sortiment de calitate exceptionala care se produce aici. Vinurile de Tămâioasă românească sunt vinuri dulci sau demidulci naturale, au o tărie alcoolică de 12 -12,5° și o nuanță impunătoare, de mare originalitate, conferită de culoarea lor galben-aurie, de însușiri complexe de aromă care amintesc de florile de câmp și mierea de albine, de gustul lor persistent, bogat, în care alcoolul, zahărul și aciditatea se armonizează în cel mai fericit mod. O faimă deosebită o are vinul de Tămaioasa românească obținut la Pietroasa (podgoria Dealu Mare) din struguri cu conținut ridicat în zahăr (peste 240 g/l), culeși târziu, la stafidirea boabelor. Grasa de Cotnari  și Tămâioasa românească fiind vinuri dulci și aromate se pretează la preparate din pui şi peşte cu legume, preparate asiatice dar nu foarte iuţi, din pui sau peşte, brânzeturi Chevre cu stafide şi smochine uscate, deserturi cu fructe sau dulceaţă din fructe - cum ar fi tarta de mere caramelizate. 

Vinul alb este așadar o alegere misterioasă, dar mai ales indicată pe timp de vară. Se spune că femeile care beau vin alb adoră o zi răcoroasă de vară, în briza mării.

(sursa foto)


Daniela Droj - Consultant nutriție și alimentație sănătoasă

Bibliografie
Vinurile Romaniei - Mihai Macici
Cartea Vinului - Dorin Popa și Cornel Dușa
Somelierul, profesia viitorului - Editura Asociației Somelăriei Internaționale, traducere și adaptare: Prof. Radu Nicolescu

 


Postat la 30-03-2016 19:50 Comentarii (0)


Comentarii

Adauga un comentariu
Nume :
Email :
Message :
evino.ro nu poate garanta si nu isi poate asuma raspunderea ca informatiile prezentate pe site sunt corecte, complete sau actualizate iar serviciile oferite prin acest site sunt accesibile, neintrerupte si fara erori.
Preturile, ofertele, situatia stocului, specificatiile si imaginile pot fi schimbate fara o notificare prealabila.
Copyright © 2012-2021 Evino. Toate drepturile rezervate