MISTERELE VINULUI ALB - PARTEA II - SOIURI IMPORTATE

MISTERELE VINULUI ALB - PARTEA II - SOIURI IMPORTATE


Chardonnay - este originar din Franța, din regiunea Burgundia, dar același soi de struguri este cultivat acum în multe regiuni din lume, inclusiv în România, unde a pătruns în perioada postfiloxerică (după 1863). Vinurile tinere din acest soi de struguri au arome fructate de măr verde sau pară, iar cele cu vechime, păstrate în butoaie de stejar, primesc și note de vanilie și arome plăcute de unt. Cel mai cunoscut în lume este tipul de vin Chardonnay sec, un vin amplu și onctuos, cu arome discrete fructate. Dar soiul de struguri Chardonnay este atât de versatil încat este ingredient principal și pentru șampanie, iar în Romania, solul calcaros din Dobrogea (podgoria Murfatlar) l-a facut perfect și pentru vinuri albe dulci și demidulci cu însușiri complexe de aromă și buchet care evoluează bine prin învechire la sticle. Pentru a-i simți aroma fină și delicată consumați Chardonnay-ul lângă mâncăruri din carne de pui și pește, dar și lângă mâncăruri care au la bază smântână și unt.

Sauvignon Blanc - este unul din soiurile de vin alb cu o popularitate imensă în lume. Și acesta s-a născut în Franța, pe Valea Loarei, dar și Noua Zeelanda produce vinuri Sauvignon Blanc excelente. În general, sunt vinuri seci cu arome de bază vegetale. Notele dominante pornesc de la cele de măr până la unele mai tropicale cum sunt citricele. Soiul Sauvignon a fost introdus în  România tot în perioada postfiloxerică și în acest moment deține un loc de frunte în sortimentul pentru vinuri de calitate superioară, ocupând o suprafață de aproximativ 6.000 ha. Se cultivă în Transilvania (Târnave, Alba și Aiud), în Muntenia (Dealu Mare, Ștefănești-Argeș) și Oltenia (Drăgășani, Dealurile Craiovei, Severin, Plaiurile Drancei), precum și în Dobrogea (Murfatlar). Se produc vinuri seci sau demiseci fine, cu aromă pregnantă de soi, cu tărie alcoolică de 11,5 - 12°. Totuși vinuri de Sauvignon de o calitate remarcabilă, dulci și demidulci, se obțin la Murfatlar dar și la Drăgășani. Sauvignon Blanc se potrivește bine cu preparate din legume, fructe de mare și pește, cărnuri albe și salate.

Pinot Gris - deși e un soi de vin cu vechime, italienii l-au făcut de curând faimos prin varianta Pinot Grigio. Din podgoriile noastre vinurile Pinot Gris cele mai cunoscute sunt dulci sau demidulci, dar în lume e cunoscut ca un vin alb sec. Cu un gust puternic astringent, Pinot Gris este dominat de arome fructate de pară, lămâie sau măr. Apărut în România în perioada următoare invaziei filoxerice, soiul se cultivă în prezent în țara noastră pe o suprafață de cca 3.200 ha. A fost introdus mai ales în podgoria Murfatlar, în Dealu Mare și în podgoriile Transilvaniei (Târnave, Aiud, Alba). Are însușirea de a acumula cantități mari de zaharuri în procesul de maturare a strugurilor. Vinurile, de tip sec sau demisec, uneori demidulci, au o tărie alcoolică de 11,5 -12,5°, sunt pline, robuste, echilibrate, cu personalitate imprimată de o aromă specifică de soi care evoluează într-un buchet valoros prin învechire. La Murfatlar se produc vinuri de Pinot Gris dulci, de desert, de o calitate excepțională și care se comportă foarte bine la învechire în sticle. Este un vin versatil care se potrivește cu o mulțime de preparate: de la bucătăria asiatică și preparatele ei condimentate, până la feluri cu carne de pui și chiar porc.

Riesling - la noi în țară este mai cunoscut Rieslingul italian, întâlnindu-se în podgoriile din Transilvania, Moldova (cu excepția zonei de nord), Muntenia și Oltenia. În lume cel mai mare succes îl au vinurile Riesling produse din struguri albi cultivați în Germania, pe Valea Rinului. Aceste vinuri nemțești au o aciditate metalică și sunt ușor dulci. Se găsesc însă și variante seci de Riesling foarte apreciate în lume. Soiul Riesling este considerat unul din cei mai buni struguri pentru producţia de vin alb. Aroma sa puternică primează, precum şi varietatea sa (poate produce vinuri de la sec până la cel mai dulce). De regulă sunt vinuri mai ușoare decât sortimentele de Chardonnay, cu arome fructate și note florale, și din acest motiv poți servi un Riesling de la gustare până la desert, la mâncăruri condimentate sau preparate din carne albă și de porc.

Gewürztraminer - sunt vinuri aromate și extrem de apreciate în lume, însă la noi soiul e mai puțin cunoscut. Soiul de struguri din care sunt făcute aceste vinuri este cultivat mai ales în Franța, în Alsacia dar și Germania, Australia sau Noua Zeelandă. Vinurile Gewürztraminer sunt foarte aromate, cu note fructate de piersici, pară, trandafir sau scorțișoară.

Muscat Ottonel - vinurile Muscat Ottonel se obțin dintr-un soi de origine franceză, care a pătruns în plantațiile noastre înaintea invaziei filoxerice. În prezent soiul este extins în cultură pe o suprafață de peste 8.000 ha, stând la baza producerii unor vinuri aromate bine apreciate. Vinuri foarte bune de Muscat Ottonel, demidulci sau dulci, se obțin în podgoriile Transilvaniei (Târnave, Alba, Aiud etc.), în condițiile unui climat mai răcoros care este favorabil conservării aromelor. Aceste vinuri au o tărie alcoolică de 11,5 -12°, un conținut în zahăr de obicei mai mare de 20 - 25 g/l, se caracterizează printr-o culoare galben-pai, aromă tipică de muscat care evoluează prin învechire de scurtă durată într-un buchet foarte complex, prin gust fin și delicat. Vinuri valoroase de Muscat Ottonel, mai bogate și mai dulci, se produc în Dobrogea, în podgoria Murfatlar. Un merit deosebit al acestor vinuri este faptul că se pot asocia cu succes cu deserturi pe bază de fructe, brânzeturi sau ciocolată.

Vinul alb este așadar o alegere misterioasă, dar mai ales indicată pe timp de vară. Anotimpul cald se apropie, așa că haideți să ne pregătim de savoarea vinului alb:

  • Vinul alb se servește din pahare cu picior tip ”lalea” (pentru a intensifica aromele clasice ale vinului alb); paharul de vin nu se umple: vinul se toarnă doar până la diametrul maxim al paharului, cam între jumătate şi o treime, în funcţie şi de forma paharului
  • Vinul alb plat se toarnă în centrul paharului pentru a permite buchetului acestuia să pătrundă paharul și să urce
  • Se știe că vinul se serveşte la o temperatură anumită, ca să nu-şi piardă aroma: vinul alb se serveşte la o temperatură cuprinsă între 10–12°C
  • Vinurile albe tind să piardă din calitate cu cât sticla este lăsată deschisă la temperatura camerei. Scoateți dopul chiar înainte de servire

Daniela Droj - Consultant nutriție și alimentație sănătoasă

Filoxera (din grecescul phyllon “frunză” - xerox “uscat”) este o insectă abia vizibilă, care, pentru a trăi, înţeapă rădăcinile viţei de vie, ca să-şi tragă seva din ele. În locul înţepăturilor, se formează nişte umflături care împiedică trecerea sevei spre frunze, provocând, în acelaşi timp, şi distrugerea rădăcinilor; a ajuns în Europa în jurul anului 1850, odată cu aducerea în Franţa, pentru studiu, a unor butaşi din viţele ce creşteau pe continentul nord american

Bibliografie
Vinurile Romaniei - Mihai Macici

Cartea Vinului - Dorin Popa și Cornel Dușa

Somelierul, profesia viitorului - Editura Asociației Somelăriei Internaționale, traducere și adaptare: Prof. Radu Nicolescu

 

  

 


Postat la 06-04-2016 10:39 Comentarii (0)


Comentarii

Adauga un comentariu
Nume :
Email :
Message :
evino.ro nu poate garanta si nu isi poate asuma raspunderea ca informatiile prezentate pe site sunt corecte, complete sau actualizate iar serviciile oferite prin acest site sunt accesibile, neintrerupte si fara erori.
Preturile, ofertele, situatia stocului, specificatiile si imaginile pot fi schimbate fara o notificare prealabila.
Copyright © 2012-2021 Evino. Toate drepturile rezervate