Crama Oprisor Cupola Sanctis Sfintii Mihail si Gavril

În ierarhia cerească, primii deasupra îngerilor sunt arhanghelii, şapte la număr. Fiinţe celeste cu trupuri nemuritoare, sunt făcuţi spre a-I aduce neîncetat slavă lui Dumnezeu, pentru a face cunoscută oamenilor voia Lui şi pentru a-i ajuta pe oameni în îndeplinirea poruncilor Lui. Dintre cei şapte, Mihail şi Gavril au fost cei care s-au dovedit cei mai mari binefăcători ai omenirii. 

Arhanghelul Mihail, al cărui nume înseamnă „puterea lui Dumnezeu”, este voievodul oştilor cereşti, purtătorul sabiei de foc; datoria lui este de a păzi Legea lui Dumnezeu. Când Lucifer s-a răzvrătit şi a început căderea îngerilor, strigătul lui Mihail,  „Să luăm aminte!”,  a fost cel care a oprit căderea. Minunile Arhanghelului Mihail sunt numeroase, de la apărarea lui Daniel în groapa cu lei la scoaterea lui Lot din Sodoma. Tot el va fi cel care, la sfârşitul timpului, va suna trâmbiţa şi va strânge neamurile la Judecată. 

Arhanghelul Gavril, al cărui nume se traduce prin „bărbat-Dumnezeu”, a fost cel care a dus la cer rugăciunea Fecioarei Maria, cel care a rostit prima oară numele Isus, care i-a dat nume lui Ioan Botezătorul şi care a dezvăluit magilor taina întrupării. Este protectorul mamelor şi pruncilor. Duce rugăciunile fierbinţi spre cer şi aduce înapoi împlinirea lor.

Sunt sărbătoriţi în ziua închinată Sfinţilor Îngeri şi Arhangheli, în 8 noiembrie.

Povestea colecţiei CUPOLA SANCTIS începe cu trei vinuri în ediţii limitate: Sfântul Gheorghe, Sfântul Dumitru şi Sfânta Ana. Demersul a dorit să reprezinte plecăciunea în faţa celui mai adânc şi mai intim aspect al Olteniei Profunde: credinţa. Am dorit să punem pe masă, la fiecare sărbătoare, vinuri create cu pioşenie, dând fiecăruia dintre ele o asemănare cu sfântul patronim: un pic din rigurozitatea şi asprimea Ucigătorului de Balaur, ceva din blândeţea şi bunătatea Izvorâtorului de Mir şi un strop din delicateţea Zămislitoarei Maici a Domnului.

Mai târziu însă, gândul bun ne-a arătat că oamenii se bucură în aceeaşi măsură de fiecare dintre onomastici, că sărbătoarea unuia sau a altuia dintre sfinţi poartă totdeauna aceeaşi încărcătură, fiind un prilej de a serba viaţa şi darurile divinităţii. Nu se strâng laolaltă doar cei care se serbează, ci şi toţi cei dragi lor.